Din presa vremii, Petroșani, acum 104 de ani
PREŢURI MARI
prof. Irina BOBOC
În martie 1922, „Gazeta Jiului” amendează preţurile practicate de unii negustori: „(…) Acum însă ne ameninţă alte două primejdii. Vorba vine că ne ameninţă, căci amândouă ne-au căzut în cap.
Una este înlocuitoarea frunzei de smochin care-şi zice stofă, fie ea de lână sau de aţă, ba chiar şi de hârtie. Din săptămână în săptămână se ridică preţul metrului de stofă cu câte 100 lei, aşa că o biată pereche de pantaloni te ţine în Petroşani, în anul 1922, taman 1000 lei. Să fie preţul reclamei, domnule Löwy? Cealaltă primejdie nu e petic, fie el cât de repede peticibil chiar cu hârtie de altă culoare. Este lemnul sau tinicheaua, care prefăcute sau boite se fudulesc a răspunde la aristocraticul nume de mobilă. Nici aici nu e de glumit: de la scaunul de birou până la păcelul în care-ţi culci copiii, preţurile se urcă la acelaşi obiect în trei luni de la 700 la 1.200 lei”.
De menţionat că la momentul apariţiei articolului, Löwy, cel mai activ negustor pe piaţa publicitară a Văii Jiului, nu bătuse palma cu redacţia „Gazeta Jiului” pentru spaţiu publicitar. Aşa se explică întrebarea ironică: Să fie preţul reclamei, domnule Löwy?
După ce „Gazeta Jiului” începe să publice casetele publicitare ale lui Löwy, preţurile practicate de acesta nu au mai constituit subiect de presă. „Întâmplător”, nu-i aşa?
