24/04/2024

OBICEIURI DE MĂRȚIȘOR ÎN ROMÂNIA ȘI ALTE ȚĂRI

un articol de Petronela Ștefu, clasa a X-a B

 

Dăruirea unui mărțișor de 1 Martie este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri prin care celebrăm sosirea primăverii, de care nu numai românii se bucură, acesta fiind păstrat și conservat în tot spațiul balcanic.

Mărțișorul este un obiect mic de podoabă legat cu un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu. Împreună cu mărțișorul, se oferă adesea și flori de primăvară, cea mai reprezentativă floare fiind ghiocelul și brândușa.

Obiceiul de mărțișor a fost introdus în lista elementelor patrimoniului cultural imaterial al umanității a UNESCO în anul 2017, ca ,,evenimente culturale asociate cu sărbătoarea zilei de 1 Martie”, propus într-un dosar colectiv de către Bulgaria, Macedonia de Nord, Moldova și România.

ISTORIA MĂRȚIȘORULUI

Denumirea populară a lunii martie este „Mărțișor” și este de origine latină – „Martius” fiind prima lună a Anului Nou din timpul Imperiului Roman, care a fost numită după Marte, zeul renașterii naturii. Existența acestui obicei este atestată încă de pe vremea geto-dacilor, care confecționau coliere din pietre albe și roșii pentru a le purta în prima zi de primăvară.

Pe lângă semnificația calendaristică, mărțișorul se oferea în dar și pentru asigurarea sănătății, a belșugului și păstrarea frumuseții de-a lungul anului. Conform anumitor surse etnografice, șnururile răsucite și colorate reprezentau „funia anului” care împletea anotimpurilor de bază la romani, iarna și vara.

În această lună încep și zilele Babelor (sau ale Dochiei), între 1-9 martie, tradiție îmbogățită de multe legende ce ilustrează lupta dintre iarnă și primăvară. Obiceiul este ținut de femei și ziua aleasă se numește ,,babă”. Se crede că, în funcție de cum va fi în această zi vremea, așa va fi și norocul persoanei respective.

Într-una dintre legende, pentru a o răpune pe Dochia, Martie împrumută câteva zile friguroase de la fratele său Februarie, iar zilele friguroase din luna martie ar reprezenta zilele pe care acesta refuză să i le mai înapoieze.

CE SEMNIFICĂ ȘI CINE PRIMEȘTE MĂRȚIȘORUL

Simbol ancestral, mărțișorul se oferă în prima zi de primăvară, de obicei, doamnelor și domnișoarelor, urmând să fie purtat în piept până pe 9 martie, sau chiar pe parcursul întregii luni (în regiunea Moldovei). Semnificația de astăzi ar fi aceea că șnurul roșu simbolizează dragostea pentru tot ce e frumos, iar cel alb curățenia sufletească și fericirea.

Sunt anumite zone din țara noastră în care fetele dăruiesc mărțișoare băieților, precum în Moldova și în Bucovina, unde această practică se repetă în fiecare an. În Moldova se obișnuiește ca toți băieții care au primit mărțișor de 1 Martie, să îl ofere și ei, la rândul lor, fetelor de 8 Martie. Perioada de purtare a mărțișorului variază, în funcție de zonă. În ultima zi din luna martie, acesta este prins de ramurile unui pom fructifer înflorit, pentru a aduce prosperitate și pentru îndeplinirea unei dorințe.

 

TRADIȚIA DE MĂRȚIȘOR ÎN ALTE ȚĂRI

În țări precum Republica Moldova, Bulgaria, Macedonia de Nord, Albania există aceeași tradiție străveche, care are ca element comun Mărțișorul sau Martenița, asociată zilei de 1 Martie.

În Republica Moldova mărțișoarele erau confecționate în ajun de 1 Martie și erau purtate la gât sau la încheietura mâinii. Ele asigură buna trecere a pragului iernii și încheierea zilelor Babei Dochii (9 martie). În prezent, practicile culturale sunt aproape identice cu cele ale noastre, mărțișorul se prinde în piept, pe partea stângă și este purtat până la sfârșitul lunii când se agață pe ramura unui pom înflorit.

Ca și la noi, în Bulgaria, ziua de 1 Martie este asociată cu legenda unui personaj mitologic, care aduce sfârșitul iernii și începutul primăverii, sub numele de Baba Marta (asemănătoare cu Baba Dochia din mitologia românească). Mărțișorul sau Martenița (la bulgari) are o semnificație asemănătoare, sărbătoarea deschizătoare de anotimp prefațând o perioadă favorabilă.

MĂRȚIȘORUL ȘI PATRIMONIUL UNESCO

Din anul 2017, Mărțișorul a fost înscris de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial. Pe lângă semnificația sa festivă și protectoare la pragul dintre anotimpuri, Mărțișorul are și o funcție de recunoaștere a unei culturi din spațiul sud-est european (balcanic) de care aparținem. Așadar, practicile culturale asociate zilei de 1 Martie au o valoare comună pentru Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia și pentru alte popoare din zona Balcanilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *